Preascumpă Măicuță!

Dacă tot ați prelucrat atât de minunat taina aceasta a gândirii, mi-am amintit că, lucrând cu mine însămi, am observat în mine ceva mai mult decât gândurile... Este vorba de un fenomen care apare înaintea gândurilor, care nu se petrece în cap, ci în plex, dar care este înainte-mergătorul gândurilor și acțiunilor care urmează datorită acestuia. Am să depun un efort supra-omenesc pentru a vă descrie în cuvinte simple ceea ce am observat, pentru ca sfinția voastră să-și amintească și să „transcrie” în cuvinte duhovnicești acest fenomen.

Insist asupra acestui fapt pentru că e important ca oamenii să știe ce anume se petrece înlăuntrul lor, pentru că astfel își vor putea gestiona mult mai ușor și pașnic pornirile și vor fi mult mai îngăduitori și cu apropiații lor, când este cazul...

Pentru mine, observarea acestui fenomen a însemnat o adevărată răsturnare a vieții... Acesta a fost acel „bum” de care am avut atâta nevoie... Îl asemăn cu acea luptă cu Dumnezeu din care am ieșit „șchioapă” pentru a reduce puțin viteza cu care reacționam și trăiam...

Rugați-va pentru mine, Măicuța mea, să pot bâlbâi cumva ceea ce voiesc să vă spun!

Vă îmbrățișez cu dor și drag și va sărut mânuțele frânte!

Kati