Din dor de Maica

Acum aș vrea să mai adaug doar câteva cuvinte despre un “leac” indispensabil:amintirea lui Dumnezeu. Această amintire este o lucrare tăcută a minții, prin care stăm în prezența lui Dumnezeu.

Așadar, caută să te cunoști pe tine, să-ți cunoști gândurile, intențiile și dorințele și să le oferi Domnului spre vindecare. Aprinde-te de dorirea Lui și multe se vor schimba în jurul tău.

Când suntem conectați în har, noi putem să facem lucruri care să ne scoată din situații care par fără ieșire.

Aceasta este calea Ortodoxiei: nu ne ridicăm pe înălțimile rațiunii unde putem face abstracție de “fratele nostru, porcu”, cum numea un filozof trupul, ci coborâm în lăuntrul cel mai dinlăuntru al

Vedeți, așa s-a aprins focul de la flăcăruia noastră!

Să nu ne amăgim: singura soluție adevărată este viața cu Dumnezeu, în Dumnezeu. Nu e metaforă, Domnul ne spune să căutăm mai întâi Împărăția lui Dumnezeu că apoi "toate ni se adaugă".

Nu căuta, Om drag, răspuns la oameni, ci la Dumnezeu. Nu-i judeca pe ceilalți, ci pe tine. Și te rog s-o faci cu optimism: "Doamne, fie-Ți milă de

Dacă am putea fi conștienți cât de vindecătoare sunt slujbele pentru cei adormiți! Slujba înmormântării este o Sfântă Taină a iertării și a mângâierii

Mie mi-e frică ori de câte ori trebuie să vorbesc în public. Am angoasă de comunicare și nimeni nu crede, pentru că vorbesc mult și oriunde sunt chemată.

Dar, la un moment dat, când am obosit de moarte - cum se spune - să mă întreb "Cum e posibil" și să mă străduiesc să

Sunt la Sfânta Liturghie și mintea mea zboară în alte direcții, mă dor picioarele, amețesc...Ei, toate acestea le accept, le adun în dorul meu de Dumnezeuîi de mântuire și fac din ele "carnea rugăc

Dumnezeu are milă de noi și nu ne arată dintr-o dată toate cele ascunse ale noastre, că n-am putea să le ducem.

Dumnezeu nu zice: de ce ai mințit, de ce ai omorât, de ce ai făcut acel păcat...Niciodată nu pune întrebarea asta, fiindcă
El știe de ce...

Așa cum organele noastre de simț au fiecare specificul lor și rolul lor, și duhul nostru are rolul săuspecific de a intra in contact cu Dumnezeu, cu harul Său.

O altă formă de a vedea lumina necreată este vederea propriilor păcate. Fără această lumină, fără prezența iubitoare a lui Dumnezeu în noi, nu ne putem vedea păcatele.

Demonii sunt creaturi. Ei sunt foarte inteligenți dar sunt creați. Ieșind din câmpul lor, nu mai au nicio putere asupra noastră.

Nu există vindecare până nu ne dăm seama că "asta nu e viață", că ce trăim nu este viața pe care o dorim în mod conștient.

Important e să stabilim ce este vrednicia.Principalele sensuri ale acestui cuvânt sunt: a fi capabil, a merita o anumită demnitate(funcție înaltă) și a fi harnic.

Orice trăire a noastră poate fi privită din două perspective: gândire și simțire.Dacă mă ocup doar de ce gândesc, rămân în iad.

Nu e nevoie să baţi tu la uşa Domnului, ci doar să-i deschizi!
El este deja la uşa inimii tale şi bate!
Auzi? Fiecare bătaie a inimii tale este, de fapt, bătaia Lui la uşa ei!

Dar mereu și mereu avem nevoie să nu uităm că fără Domnul nu putem face nimic.

Calea eliberării, drumul sfințeniei este coborâre, este coborâre la iad. Cum spun Părinții, omul L-a pierdut pe Dumnezeu în rai și L-a regăsit în iad.

Când Domnul ne cere să ne lepădăm de mamă și de tată, să-i urâm pentru El, ne cere tocmai să ne rupem de această legătură simbiotică, de această

Este nevoie să-I dăm lui Dumnezeu nu doar gândurile noastre, ci "toată viața mea", adică întreaga energie a vieții mele și toată simțirea mea.

Dacă înțelegem că nu putem fi buni fără Dumnezeu, deodată ni se ia o povară de pe suflet. Nu trebuie să fim altfel.
Suntem așa cum suntem dar nu suntem gata.

Avem nevoie să ne acceptăm viața, să acceptăm adică faptul că avem viață, 
că suntem în viață, că suntem vii. Noi confundăm viața cu evenimentele ei,

Vreau să știți că semnul credinței în Dumnezeu este un somn bun.
Când te-ai culcat, știi că ești în brațele lui Dumnezeu și niciun loc de pe lume nu-i mai comod și mai sigur.